Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta.
Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45 lat N si de maridianul de 29 long. E
Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste annual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.
Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45 lat N si de maridianul de 29 long. E
Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste annual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.
Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie naturala din Europa. In anul 1991 a dobandit recunoasterea internationala, si a fost inscrisa in Patrimoniului Natural Mondial. Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 in
tre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.
Delta Dunarii reprezinta o zona de atractie turistica, datorita unei vegetatii si faune bogate, precum si a unor caracteristici care ii confera unicitate in intreaga lume.
tre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.
Delta Dunarii reprezinta o zona de atractie turistica, datorita unei vegetatii si faune bogate, precum si a unor caracteristici care ii confera unicitate in intreaga lume.
Flora este reprezentata prin plante cum sunt stuful, papura, rogozul, nuferii etc.,in zonele cu lacuri garle si mlastini, pri arbori ca salcia ,plopul, stejarul frasinulsi plante agatatoare. Padurea Letea are un aspect luxuriant.
Fauna este variata, cuprinzand :
· mamifere (mistret, vulpe, cainele enot, vidra, nurca etc.)
· pesti (crap, stiuca, salau, sturioni, somn)
· aproximativ 300 de specii de pasari, majoritea migratoare.
Solurile sunt slab evoluate, au o grosime redusa, fiind majoritatea nisipoase (pe grinduri)
Importanta economica. Reginea constituie cea mai insemnata zona piscicola din Romania. Se cultiva cereale si se cresc animale. Se mai exploateaza stuf pentru celuloza. Delta Dunarii prezinta o mare importanta turistica.
Fauna este variata, cuprinzand :
· mamifere (mistret, vulpe, cainele enot, vidra, nurca etc.)
· pesti (crap, stiuca, salau, sturioni, somn)
· aproximativ 300 de specii de pasari, majoritea migratoare.
Solurile sunt slab evoluate, au o grosime redusa, fiind majoritatea nisipoase (pe grinduri)
Importanta economica. Reginea constituie cea mai insemnata zona piscicola din Romania. Se cultiva cereale si se cresc animale. Se mai exploateaza stuf pentru celuloza. Delta Dunarii prezinta o mare importanta turistica.
Speci de padari
Soseste la noi in tara primavara. Sociabila, s-a adaptat la convietuirea in apropiere de om. In general, perechea foloseste un singur cuib mai multi ani la rand.
Pasari mari, cu picioare inalte, gatul lung si ciocul lung, drept, in forma de con, de culoare rosie. Penele corpului sunt albe, iar remigele negre. Picioarele au culoarea rosie la adult. Barza alba se hraneste cu animale mici, broaste, pesti, pe care le vaneaza in locuri deschise, unde exista umiditate. Zborul berzei albe, este relativ lent, planat si static, in timpul caruia isi tine gatul drept, intins catre inainte. Cuibul este construit din crengi, trestie, iarba, bete, radacini, pamant si multe altele. El este amplasat pe un loc inalt, in copaci, stalpi de electrificare, cosuri de case etc, fiind folosit si intretinut de aceeasi pereche ani de-a randul. Femela depune 3- 5 oua de culoare alba, ce sunt clocite pe timpul zilei alternativ de ambii parteneri. Dupa aproximativ 33 de zile are loc treptat eclozarea, puii ramanand in cuib inca 2 luni, parasindu-l pe sfarsitul lunii iulie.
Pe langa mlastini sau pe marginea baltilor, evita zonele impadurite intinse. Toamna migreaza spre sud, in Africa.
Pasari mari, cu picioare inalte, gatul lung si ciocul lung, drept, in forma de con, de culoare rosie. Penele corpului sunt albe, iar remigele negre. Picioarele au culoarea rosie la adult. Barza alba se hraneste cu animale mici, broaste, pesti, pe care le vaneaza in locuri deschise, unde exista umiditate. Zborul berzei albe, este relativ lent, planat si static, in timpul caruia isi tine gatul drept, intins catre inainte. Cuibul este construit din crengi, trestie, iarba, bete, radacini, pamant si multe altele. El este amplasat pe un loc inalt, in copaci, stalpi de electrificare, cosuri de case etc, fiind folosit si intretinut de aceeasi pereche ani de-a randul. Femela depune 3- 5 oua de culoare alba, ce sunt clocite pe timpul zilei alternativ de ambii parteneri. Dupa aproximativ 33 de zile are loc treptat eclozarea, puii ramanand in cuib inca 2 luni, parasindu-l pe sfarsitul lunii iulie.
Pe langa mlastini sau pe marginea baltilor, evita zonele impadurite intinse. Toamna migreaza spre sud, in Africa.
Chira mica –
Chira mare – Sterna sandvicensis
Chira mica, prezinta penajul asemanator cu pescarusul, fruntea alba, crestetul negru, cioc de culoare galben cu varful negru.
Chira de balta, are talia mai mare decat chira mica, penaj asemanator, ciocul este rosu cu varful negru.
Chira de mare, are talia cea mai mare (40 cm) se aseamana cu pescarusul razator, deosebirea constand in ciocul mai lung, mai subtire si cu varful negru.
Se hranesc cu pesti.
Cuibaresc mai ales in zonele de ses, litoral in perechi izolate sau in colonii mici. Locul predominant de clocit este Delta Dunarii.
Sunt prezente pe timpul verii in toata tara in habitate acvatice, zone de litoral. Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii luncile raurilor mari.
Chira mare – Sterna sandvicensis
Chira mica, prezinta penajul asemanator cu pescarusul, fruntea alba, crestetul negru, cioc de culoare galben cu varful negru.
Chira de balta, are talia mai mare decat chira mica, penaj asemanator, ciocul este rosu cu varful negru.
Chira de mare, are talia cea mai mare (40 cm) se aseamana cu pescarusul razator, deosebirea constand in ciocul mai lung, mai subtire si cu varful negru.
Se hranesc cu pesti.
Cuibaresc mai ales in zonele de ses, litoral in perechi izolate sau in colonii mici. Locul predominant de clocit este Delta Dunarii.
Sunt prezente pe timpul verii in toata tara in habitate acvatice, zone de litoral. Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii luncile raurilor mari.
L61 cm. Este cea mai frumoasa pasare din neamul ratelor ce se intalneste la noi. Pe albul general al corpului se adauga verdele capului si al oglinzii aripilor, gulerul rosu din jurul gitului si negrul remigelor, al cozii si a doua pete de pe spate. Femela este asemanatoare. Soseste primavara, iar toamna se reintoarce la locurile de iernare. In iernile blande se pot observa exemplare pe lacurile neinghetate. Cuibareste in gauri de pamant sau in vizuinile parasite ale diferitelor mamifere, de obicei ale vulpilor, pe malurile lacurilor dobrogene, in sud-estul Deltei Dunarii ca si pe malul drept al bratului Borcea, linga Calarasi. Ponta cuprinde 8—12 oua galbui, depuse in lunile mai-iunie; clocitul este asigurat de femela si dureaza circa 28 de zile. Dupa ecloziune puii sunt capabili sa se catare pe malurile vizuinii, pentru a iesi afara. Masculul, care a stat tot timpul prin apropierea cuibului, se dovedeste un tata foarte grijuliu. Ierneaza in tinuturile din vestul Europei, in jurul Marii Mediterane, in Asia sud-vestica si in Delta Nilului.
16 cm. Este raspindita din tinuturile cele mai joase, cum sunt padurile de salcii din Delta Dunarii, pina in zona jneapanului din munti. Masculul este caramiziu-roseat pe obraji, gusa si piept, cenusiu pe cap si tartita, cafeniu pe spate. Femela are penajul cafeniu de mai multe nuante. Cuibul si-l construieste lipit de scoarta cracilor groase, mascindu-l cu licheni si muschi. Ouale, in numar de 4—5, de culoare verde-albastruie, cu pete roscate, sint depuse inca din aprilie. Cloceste numai femela, timp de 13 zile. Pe sezon are 2—3 clociri. Cinteza este partial migratoare la noi, mai ales prin femele si tineret, care se deplaseaza spre tinuturile nord-estice ale Africii si spre sud-vestul Asiei. Masculii, care sunt in general sedentari, se intalnesc mai frecvent si iarna, la noi, indeosebi in regiunile de ses.
L17. Specie destul de cunoscuta in regiunile aride , culturi agricole, pajisti, de-a lungul drumurilor si in spatiile deschise din regiunile locuite. Adesea, intalnit in apropierea silozurilor de cereale, de-a lungul digurilor, in regiuni de coasta si docuri. Mot inalt pe crestet (ciocarlia de camp isi poate uneori ri-dica penele capului sub forma unei creste tocite), care il deosebeste de toate celelalte specii de ciocarlie cu exceptia ciocarlanului spa-niol (vezi mai jos). Cioc usor incovoiat. Colorit general cafeniu, cu pete mai intunecate pe spate; burta albastra. Putin timid. Alearga repede. In zbor pare a avea aripi mari si coada scurta. Juv. are o creasta mai scurta, iar pe spate un aspect „solzos“ deschis. Strigat clar, melancolic, de exemplu : „ui-iu“ sau „diuii“. Cantec relativ simplu, scurt, cu pauze, cu combinatii de sunete cu note clare emise in zbor sau de pe sol.
32 cm. Este una din speciile cele mai cunoscute ale acestui grup, cuibarind frecvent pe linga aproape toate baltile din tara noastra. Teritoriul cuibului este aparat de mascul cu
inversunare. Ponta este alcatuita din 4 oua verzui, cu pete intunecate, fiind completa in lunile aprilie—mai. Incubatia dureaza 26—27 de zile, clocitul fiind asigurat de ambele sexe.
Spatele si aripile sunt negre-verzui, crestetul si gusa negre. Penele de pe cap formeaza un mot arcuit in sus. Obrajii si partea inferioara sunt albe. In afara populatiilor care se
intilnesc iarna, indeosebi in sudul tarii noastre, majoritatea populatiei acestei specii se indreapta spre tinuturile din Europa de vest, tarile din jurul Marii Mediterane si sudul Asiei.
inversunare. Ponta este alcatuita din 4 oua verzui, cu pete intunecate, fiind completa in lunile aprilie—mai. Incubatia dureaza 26—27 de zile, clocitul fiind asigurat de ambele sexe.
Spatele si aripile sunt negre-verzui, crestetul si gusa negre. Penele de pe cap formeaza un mot arcuit in sus. Obrajii si partea inferioara sunt albe. In afara populatiilor care se
intilnesc iarna, indeosebi in sudul tarii noastre, majoritatea populatiei acestei specii se indreapta spre tinuturile din Europa de vest, tarile din jurul Marii Mediterane si sudul Asiei.
Este cea mai mare pasare de prada de pe teritoriul Deltei Dunarii . Fiind sedentara in aceasta zona, acvila poate fi vazuta tot timpul anului fiind usor de recunoscut datorita marimii (70–100 cm), formei si culorii ciocului (cioc puternic de culoare galbena) cat si a coloristicii specifice ( corpul cafeniu iar capul si coada albe). Lungimea aripilor poate atinge 250 cm. Se hraneste indeosebi cu pesti dar si cu broaste, serpi, rate ranite, iepuri si popandai.Cuibareste in arborii din vecinatatea lacurilor, mai ales in zona padurilor Letea si Caraorman. Femela depune 1-2 oua, o data la doi ani. Clocitul este realizat alternativ de ambii parteneri si dureaza circa 40 de zile. Perechea de Codalbi are mai multe cuiburi care sunt folosite prin alternanta de-a lungul anilor, cuiburi uriase ce sunt asezate la inaltimi. In prezent mult imputinata , aceasta specie este protejata prin lege.
50 cm. Prezent in toate baltile de cimpie din tara, dar in special in Delta Dunarii ca pasare de vara. Corpul este cafeniu-deschis, cu un guler de pene cafenii-roscate in jurul gitului. In timpul reproducerii are pe cap doua smocuri de pene. Cuibul si-l instaleaza in papurisul rar la marginea luciului baltilor, in care in a doua jumatate a lunii aprilie depune 3—4 oua lunguiete, albe, care pe parcursul clocitului devin brun-deschise. Clocitul are loc 1—2 ori pe an si este asigurat de ambele sexe, cu schimbul, timp de 25—28 de zile.
Puii, acoperiti cu un puf des, vargat, isi insotesc parintii la scurt timp dupa uscare, putind inota si sa se scufunde cu multa abilitate. Hrana consta din larve acvatice, insecte si pestisori. Toamna migreaza spre tinuturile de iernare din nordul Africii, sudul Europei si Asiei.
Puii, acoperiti cu un puf des, vargat, isi insotesc parintii la scurt timp dupa uscare, putind inota si sa se scufunde cu multa abilitate. Hrana consta din larve acvatice, insecte si pestisori. Toamna migreaza spre tinuturile de iernare din nordul Africii, sudul Europei si Asiei.
150 cm. Vine in tara noastra numai in sezonul cald si cuibareste indeosebi in baltile Deltei Dunarii, isi instaleaza cuibul in stufarisurile nepatrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Pe la inceputul lunii mai depun 4—6 oua albe-fumurii, pe care le clocesc indeosebi femelele, timp de 34—36 de zile. Masculul apara familia cu indarjire. Bobocii au penajul cenusiu, care devine complet alb abia in anul al treilea. Iarna migreaza spre sudul Marii Caspice, in Delta Nilului si in estul Marii Mediterane. In iernile blinde, unele populatii nordice, la care se pot asocia si exemplarele ce au cuibarit la noi, ierneaza in lagunele Marii Negre ori in preajma baltilor neinghetate din interiorul tarii.
Datorita frumusetii si raritatii sale, lebada alba este ocrotita de lege. In gradinile zoologice si pe lacurile din parcurile mari ale oraselor ea formeaza una dintre cele mai apreciate pasari decorative, avind o mare capacitate de a se imblinzi.
Datorita frumusetii si raritatii sale, lebada alba este ocrotita de lege. In gradinile zoologice si pe lacurile din parcurile mari ale oraselor ea formeaza una dintre cele mai apreciate pasari decorative, avind o mare capacitate de a se imblinzi.
Oaspete de vara la noi in tara, specie protejata, amenintata cu disparitia pe scara globala. Coloritul este brun-roscat, cu nuantele de rosu-purpuriu in penaj. Are gatul foarte lung si subtire, cu pene lungi pe ceafa palid – ruginii. In zbor, curbura gatului este putin rotunjita in forma de “S”. Ca talie, comparativ cu barza, este mai mic. In caz de pericol se camufleaza intr-un mod asemanatoar cu buhaiul de balta. Se hraneste cu peste, mici amfibieni. Cuibareste in stufarisuri, preferand coloniile mici, impreuna cu alti starci. Femela depune intre 3 – 6 oua albastre in lunile aprilie-mai, iar incubatia dureaza intre 26 – 28 de zile.
Prezent pe timpul verii in regiunile mlastinoase si baltile din Delta Dunarii, toamna migrand catre partile vestice ale Asiei si Africa.
Prezent pe timpul verii in regiunile mlastinoase si baltile din Delta Dunarii, toamna migrand catre partile vestice ale Asiei si Africa.
L 96 cm . Este specia cea mai numeroasa si raspandita de starci din Europa. In prezent, specia este diminuata din cauza desecarii multor balti pe malurile unde isi aveau habitatul cat si din cauza combaterii de catre om.Este usor de recunoscut datorita dimensiunilor sale, fiind cel mai mare din neamul starcilor de la noi. Penajul este predominant gri, cu gatul si pieptul albicios. Zboara la inaltimi mari, cu aripile usor arcuite. Se caracterizeaza prin modul in care pescuieste, stand nemiscat, cu gatul teapan, pandind pestele, pe care il prinde printr-o miscare extrem de rapida cu ciocul.
Cuibareste de regula in stufaris, in colonii, in locuri greu accesibile. In lunile aprilie-mai depune 4 -5 oua de culoare albastru-verzui, a caror clocire este asigurata de ambii parteneri, alternativ. Incubatia dureaza intre 25-28 de zile.
Vara, exemplarele de starci cenusii se intalnesc in diferite regiuni cu balti ce sunt inconjurate de stufarisuri, mai ales in Delta Dunarii. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre locurile de iernare din sud-vestul Europei si nord-estul Africii.Unele exemplare raman la noi in iernile blande.
Cuibareste de regula in stufaris, in colonii, in locuri greu accesibile. In lunile aprilie-mai depune 4 -5 oua de culoare albastru-verzui, a caror clocire este asigurata de ambii parteneri, alternativ. Incubatia dureaza intre 25-28 de zile.
Vara, exemplarele de starci cenusii se intalnesc in diferite regiuni cu balti ce sunt inconjurate de stufarisuri, mai ales in Delta Dunarii. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre locurile de iernare din sud-vestul Europei si nord-estul Africii.Unele exemplare raman la noi in iernile blande.
L 60, A 90. Intalnit in regiuni mlastinoase, lacuri, balti etc. Cuibareste in SE Europei in colonii, de obicei in stufarisuri, tufe sau in copaci. Juv. pot hoinari toamna departe de ariile de cuibarit.Caracteristice pe teren sunt: ciocul lung si curbat si (de la distanta) penajul uniform negricios. Mai de aproape se pot observa:culoarea maro-rosiatica de pe cap si corp, o pata cu irizatii verzi pe aripa si baza alba ingusta a ciocului. In penaj de iarna capul si gatul sunt de culoare neagra-maroniu, stropite cu mici pete albe. Juv. se aseamana cu ad. in penaj de iarna, insa are mai putine puncte albe, iar spatele si partea superioara a aripii sunt mai mate si mai maronii. Zboara in stoluri in siruri lungi, cu batai de aripi relativ rapide combinate cu scurte faze de planare, asemanatoare cu ale cormoranului mic (de la distanta sunt posibile confuzii). In zbor gatul este tinut intins.Strigate dure, puternice, de diverse tipuri.
42 cm. Cuibareste rar in Romania; traieste in vestul tarii depunand ouale pe sol in vecinatatea apelor. Este de fapt o specie de pasaj prin luna mai in regiunile nordice din delta Dunarii. In timpul verii, partea anterioara a corpului este cafeniu-roscat cu pantecele albicios, iar arpile sunt brun-censii; iarna penajul devine cenusiu-maroniu. Femelele sunt mai mari decat masculii, fiind colorate viu. Sitarul de mal ierneaza in vestul si sud-estul Europei.
L30 cm. Se intilneste mai ales in regiunile joase ale tarii, in campie si mai rar in golurile alpine. Coloritul este cafeniu-deschis cu gatul si gusa cenusii. Pe albul pieptului, se afla o pata cafenie-inchisa, mai pronuntata la mascul. Potarnichea este monogama, traind insa in cirduri in afara epocii de cuibarit. Apartine celor mai prolifice specii de la noi si chiar comparativ cu multe alte specii de pasari, depunand adesea peste 20 de oua intr-o ponta. Cuibareste in ierburi, pe sol; ouale verzi-galbui sau brun-maslinii, in numar de 10—20, sint depuse in mai si sunt clocite numai de femele, timp de 23—24 de zile. Desi sedentara, in lipsa hranei potarnichea hoinareste de la un loc la altul.
33 cm. Este frecventa vara in baltile mici sau la marginea baltilor mari cu vegetatie bogata. Innopteaza in tufisuri sau arbori mici. Pare o lisita in miniatura cu care se aseamana si la penaj, dar care are carunculul de la baza ciocului rosu si nu alb ca la lisita. Poate inota si se scufunda foarte bine cu toate ca degetele nu au membrane sau lobi inotatori, ci sunt mult alungite spre a-i permite mersul pe frunzele plutitoare. Cuibareste in vegetatie, la mica inaltime, aproape de suprafata solului sau in arbori mici, dar si la oarecare inaltime spre a fi ferita de cresterile viiturilor. Adesea foloseste si cuiburi vechi de mierle, gaite, turturele etc. Ponta consta din 5—7 oua nisipii, cu puncte brun-roscate, depuse prin luna mai. Ambii soti clocesc alternativ, circa 20—21 de zile. In mod curent au loc doua clociri pe sezon. Toamna migreaza spre locurile de iernat din vestul Europei, in jurul Marii Mediterane si in sud-vestul Asiei.